Tudor Zaporojeanu Facultatea de Constructii Iasi

Va multumesc pentru raspuns!

Daca AD nu echivaleaza elementul cu vuta cu un element de sectiune constanta (sau cu un element compus din mai multe elemente mici, fiecare avand o sectiune constanta), atunci cum se realizeaza verificarea la flambaj in fiecare punct (toate nodurile + fiecare 3 pct. intermed.)? Inteleg ca utilizeaza valoarea momentului de inertie corespunzatoare fiecarui punct (pe care o foloseste in formula lui N cr), insa care este valoarea lui L cr folosita pentru fiecare punct?

"Fisa detaliata de calcul" a profilului este cel mai explicit breviar de calcul pe care il genereaza programul? Nu exista un breviar care contine formulele literale si numerice folosite la dimensionarea elementelor?

Pentru stabilirea clasei sectiunii, in cazul unei sectiuni cu vuta, care este inatimea "c" a inimii considerata in calcul? (pentru stabilizarea zveltetii peretelui)

Da, am impartit elementul in doua, un element corespunzator zonei vutate si unul zonei fara vuta, am dublat lungimea critica de flambaj, am discretizat mai fin elementul cu vuta. In felul acesta pot impune suplimentar clasa 3 zonei vutate, pentru a fi sigur ca dirijez formarea articulatiei plastice inafara acestei zone.

Cu stima, Tudor Zaporojanu 

In cazul unui element cu vuta analizat la flambaj simplu (eulerian), observ urmatoarele:

Daca unitatea discretizata pentru care se face analiza la stabilitate apartine zonei cu vuta, N cr este calculat folosind momentul de inertie din sectiunea intersectata (mai mare decat mom. de inertie corespunzator zonei fara vuta). Din moment ce toti ceilalti termeni ai relatiei lui N cr raman aceeasi (pi, E, lungimea de flambaj - L cr), inseamna ca programul echivaleaza elementul vutat cu un element de sectiune constanta, sectiunea fiind cea a unitatii discretizate din zona vutei. Este corecta o asemenea analogie? (Mentionez ca nu am facut un calcul de mana cu metoda diferentelor finite pentru a verifica rezultatele; de asemenea, EC3 specifica faptul ca verificarea la flambaj a barelor cu sectiune variabila trebuie efectuata cu ajutorul unei analize de ordinul doi - 6.3.1.1(3) NOTA.)

Flambajul este un fenomen care trebuie verificat la nivel de element, nu poate fi verificat la nivel de sectiune. Asadar, pe baza caror criterii alege programul sectiunea de pe lungimea elementului unde face verificarea de stabilitate? Deci cum alege unitatea discretizata? Observ ca nu aceeasi ca cea folosita la calculele de rezistenta. 

2) "Caz defavorabil Cazul nr. 101 : 1x[1 Q], Unitate discr. nr. 6.2  3/4"  Ce reprezinta raportul 3/4? Programul imparte unitatea discrezitata in alte patru parti (deci 5 noduri: 0-4) si alege sectiunea defavorabila dintre aceste parti?

3) Va atasez fisa profilului vutat in doua cazuri: o data cu vuta de lungime 0.7*L, a doua oara cu vuta de lungime 0.6*L. Fisele difera: clasa 4 vs. clasa 1. Cum calculeaza clasa unei sectiuni cu vuta?

Va trimit modelul analizat pe adresa support@graitec.ro . Va rog sa ma corectati daca cele formulate mai sus nu sunt corecte sau daca am intalnit un caz particular cu acest model.

Fişier ataşat: fise profil.rar

Va multumesc pentru clarificare si pentru solutionare.

Asadar, inteleg ca programul de calcul AD foloseste ecuatia (6.41) doar pentru sectiunile pline dreptunghiulare, sectiunile bisimetrice cu talpi,  sectiunile tubulare sau chesonate, de clasa 1 si 2. Cred ca relatia se poate aplica oricarei sectiuni de clasa 1 si 2, cele la care se face referire explicit in acest capitol fiind doar pentru precizari suplimentare pentru calculul momentului plastic redus de efortul axial. Insa in cazul unei pane, efortul axial este nul. Mai mult, putem face calculul panei laminate la cald in domeniul plastic (cu redistribuiri) sau doar plastificare locala a sectiunii (W pl). 

Mentionez ca AN Romania nu aduce absolut NIMIC nou fata de EN 1993-1-1 (precizari suplimentare sau modificari) d.p.d.v. al rezistentei si stabilitatii; doar in cazul stabilitatii este precizat faptul ca se adopta anexa A pentru calculul factorilor de interactiune (metoda folosita de altfel de programul de calcul AD).

Cu stima,

Va multumesc pentru raspunsul detaliat.

Imi puteti explica, va rog, de ce criteriul mentionat in capitolul 6.2.9.1 (implicit formula 6.41) nu acopera si cazul profilelor U?

Interactiunea dintre incovoiere (dupa cele doua directii) si efort axial (in cazul unei pane de acoperis - inexistent, deci M N,Rd = M pl,Rd) este asigurata si de relatia 6.41, nu trebuie folosita neaparat relatia 6.42 pentru a asigura interactiunea. Relatia 6.42 e doar o rescriere a relatiei 6.41 cand alfa si beta sunt egale cu 1 si M N,Rd = M el,Rd. 

Din moment ce sectiunea este de clasa 1, cum pot forta verificarea incovoierii oblice conform relatiei 6.41 (deci folosind W pl)? Daca impun sectiunii clasa 1, observ ca cele doua verificari de incovoiere pura sunt efectuate luand in considerare W pl (desi un breviar de calcul mai explicit ar fi binevenit), insa cum as putea face ca suprapunerea lor sa fie verificata, de asemenea, automat?

Va trimit modelul analizat pe adresa support@graitec.ro .

Va multumesc!

Cu stima,

In acest caz exista un planseu intermediar partial (un singur element plan), insa calculul dureaza foarte mult daca maresc numarul de moduri de vibratie. Cum as putea dezactiva modurile de vibratie (fortele seismice sa nu fie generate pe aceste moduri) a caror masa participanta este mai mica de un anumit procent (ex: masa modala pe dir. Y < 5%)?

De asemenea, mentionez ca definirea unui material cu densitate zero nu elimina modurile false de vibratie, deoarece nu greutatea proprie a elementului e problema in acest caz, ci alte incarcari permanente si zapada care revin elementului. 

Daca impun profilului clasa 1 sau clasa 2, in fisa profilului scrie "Clasa 3 (impus de utilizator)".

Buna ziua, 

In cazul verificarii unei pane UPN180 (clasa 1) supusa la incovoiere oblica, expertul de metal foloseste capitolul 6.2.9.2 din SR EN 1993-1-1 care se refera la sectiuni transversale de clasa 3 (formula (6.42) ) rezultand o solicitare de 123% (distributie elastica a tensiunilor pe sectiune) , in loc sa foloseasca  6.2.9.1 pentru sectiunile transversale de clasa 1 si 2. Daca am calcula solicitarea folosind aceasta formula, respectiv 6.2.9.1 (6), solicitarea ar fi de 58.2% (distributie plastica a tensiunilor, Wpl). De ce este folosita o formula dedicata sectiunilor de clasa 3 pentru o sectiune de clasa 1?

Anexez fisa profilului care contine toate datele necesare.

Va multumesc!

Fişier ataşat: rtf.rar

Multumesc mult pentru raspunsul detaliat si foarte util!

1. Cum as putea muta o masa concentrata (definita pe structura) intr-un caz de incarcare?

2. Cum as putea elimina din calcul greutatea proprie a unui singur grup de elemente (de exemplu profilele de atic) fara a apela la optiunea "Greutate Proprie>Selectie>Lista" din fereastra de proprietati a cazului de incarcare permanenta, dupa care sa inlantui id-urile tuturor sub-sistemelor din arborescenta, mai putin cel pe care vreau sa-l elimin?

3. Se poate defini masa modala din combinarea unor incarcari statice la care sa adaugam masele concentrate (punctuale) definite pe structura?

4. As dori sa am doua cazuri de incarcari permanente care sa nu se excluda reciproc atunci cand se genereaza combinatiile (var. simpla). Cum pot face acest lucru? Daca le asez in cadrul aceleasi familii de incarcari, observ ca optiunea "Grupare cazuri" nu se poate bifa.

Va adresez aceste intrebari deoarece in cazul unei structuri de tip hala metalica analizate, primele (multe) moduri de vibratie sunt moduri proprii ale panelor ce vibreaza independent, aceastea fiind foarte zvelte. Nu doresc sa elimin panele din modelul spatial, deoarece este important aportul de rigiditate al acestora in directie longitudinala (prin prezenta lor se poate lua in considerare chiar efectul panourilor de inchidere a acoperisului in planul lor, fara a modela tiranti) si legaturile suplimentare asigurate intre grinzile transversale. De asemenea, doresc sa verific dimensionarea panelor in acelasi model spatial cu ajutorul expertului de metal. As dori sa distribui mase concentrate (simuland greutatea panelor) pe grinzile transversale pentru a lua totusi in considerare aportul de masa al panelor in analiza modala. Este adevarat ca in acest caz ar fi simplu de modelat greutatea proprie a panelor ca o incarcare de suprafata pe grinzile transversale, insa m-ar interesa o solutie mai generala la aceasta problema, deoarece am intalnit cazuri similare in care contravantuirile (sau alte elemente zvelte) au cea mai mare perioada proprie de vibratie. 

Asadar, as dori ca panele sa fie ignorate DOAR in cadrul analizei modale.

Multumesc!